www.raresniculescu.ro

Mai multe informatii despre activitatea deputatului european Rares Niculescu pe noul site: www.raresniculescu.ro sau la adresa: www.parlamentuleuropean.ro

Judecătorii români reclamă lipsa cursurilor de limbi străine

Doar 8% dintre judecătorii români au participat la cursuri de limbi străine, necesare în vederea punerii în aplicare a dreptului comunitar, relevă un studiu realizat de Parlamentul European.

Deputatul PDL în Parlamentul European Rareş Niculescu solicită, prin intermediul unor amendamente depuse în Comisia pentru afaceri juridice, dezvoltarea şi diversificarea formelor de susţinere a formării profesionale a judecătorilor din statele membre ale Uniunii Europene.
Amendamentele propuse ar putea fi incluse în raportul Parlamentului European privind rolul judecătorului naţional în sistemul juridic al Uniunii Europene, document care atrage atenţia asupra unor probleme grave întâmpinate de magistraţi în aplicarea dreptului comunitar, legate, printre alte aspecte, de necunoaşterea limbilor străine.
Potrivit unui chestionar transmis de Parlamentul European judecătorilor din toate cele 27 de state membre - la care au fost primite 2300 de răspunsuri - doar 8% dintre judecătorii români au participat la un curs de limbaj juridic într-o limbă străină (faţă de o medie de 20% la nivelul UE sau procente de 30% sau peste în state ca Austria şi Suedia). România se află, din acest punct de vedere, pe ultimul loc în rândul statelor membre ale Uniunii Europene, după Bulgaria (9%), Slovenia (10%) sau Polonia (12%).
Proiectul de raport al PE solicită ca formarea judecătorilor să acorde atenţie limbilor străine şi ca statele membre să asigure că „formarea în domeniu este gratuită şi uşor accesibilă”.
Proiectul de raport subliniază de asemenea importanţa accesului judecătorilor la bibliografie ştiinţifică în limba maternă şi solicită sprijinul Comisiei pentru dezvoltarea unei astfel de literaturi, în special în limbile oficiale mai puţin vorbite, cum ar fi şi limba română.
Proiectul de raport evidenţiază şi alte probleme în aplicarea dreptului comunitar de către judecătorii naţionali din întreaga Uniune: disparităţi semnificative în ceea ce priveşte cunoştinţele, lipsa surselor de informaţii precise şi actualizate, necesitatea îmbunătăţirii şi intensificării formării iniţiale şi pe tot parcursul vieţii.
“Dreptul comunitar va rămâne literă moartă în cazul în care nu este pus corect în aplicare de către statele membre, inclusiv de către judecătorii naţionali, care sunt prin urmare pionii principali în sistemul juridic al Uniunii Europene”, subliniază proiectul de raport al Comisiei pentru afaceri juridice.

Felicitări, Cluj!

Primele finanţări europene, în valoare de 272 milioane de euro, se îndreaptă spre Cluj

Deputatul PD-L în Parlamentul European, Rareş Niculescu, salută aprobarea de către Comisia Europeană a primelor proiecte finanţate din fondurile de post aderare, al căror principal beneficiar este judeţul Cluj.
"Clujul are şansa de a se număra printre primii beneficiari ai fondurilor europene. Banii pentru două dintre cele patru programe de mediu aprobate recent de către Comisia Europeană vor ajunge la noi acasă. Mă bucur pentru faptul că în scurt timp beneficiile aderării la Uniunea Europeană se vor face simţite în viaţa de zi cu zi a clujenilor", a declarat Rareş Niculescu.
Primul şi cel mai mare proiect aprobat de Comisia Europeană, în valoare de 197 milioane de euro, vizează construirea a 3 staţii de epurare şi a peste 100 kilometri reţea de canalizare pe ruta Cluj-Sălaj, de care vor beneficia 525.000 de locuitori din localităţile Cluj-Napoca, Gherla, Dej, Huedin, Zalău, Şimleul Silvaniei, Jibou şi Cehu Silvaniei.
Celălalt proiect de care va beneficia judeţul Cluj presupune o investiţie finanţată din bani europeni în valoare de 80 milioane de euro pentru reabilitarea unei staţii de epurare şi modernizarea a 80 de kilometri de canalizare pe ruta Turda, Câmpia Turzii, Mihai Viteazu, Sănduleşti, Viişoara şi Luna.
Deputatul PD-L şi-a exprimat speranţa ca după primele fonduri post aderare pentru programele de mediu să sosească şi banii pentru agricultură, motiv pentru care îi îndeamnă în continuare pe clujenii din mediul rural să aplice pentru astfel de proiecte. “Am pus şi pun la dispoziţia celor interesaţi două programe tip pentru achiziţionarea de utilaje agricole şi pentru dezvoltarea fermelor pentru că cred cu tărie că zona Clujului poate să fie o campioană a atragerii de fonduri europene”, a declarat deputatul clujean.

Preşedintele Comisiei pentru Dezvoltare Regională a PE, la Cluj

Preşedintele Comisiei pentru Dezvoltare Regională a Parlamentului European, Gerardo Galeote, va lua parte duminică, 6 aprilie, la Cluj, la conferinţa cu tema "Fondurile structurale. Politica regională şi de coeziune a Uniunii Europene", organizată de Partidul Democrat Liberal.
Această conferinţă, la care vor participa reprezentanţi ai PDL Cluj în administraţia publică locală, are ca obiectiv prezentarea celor mai noi direcţii ale politicii de dezvoltare regională a Uniunii Europene.
Deputatul spaniol Gerardo Galeote se va afla la Cluj-Napoca la invitaţia deputatului PDL în Parlamentul European Rareş Niculescu, evenimentul făcând parte din ciclul de activităţi iniţiate de europarlamentarul clujean, dedicate facilitării procesului de accesare a fondurilor europene.
"Accesarea fondurilor europene este în acest moment cea mai importantă dintre priorităţile României. Îmi doresc ca judeţul Cluj să fie campion naţional în acest domeniu, dar pentru aceasta avem nevoie de multă muncă şi, în primul rând, de multă informaţie", a declarat Rareş Niculescu.
Comisia pentru Dezvoltare Regională a Parlamentului European, al cărei preşedinte este Gerardo Galeote, este competentă în chestiuni privind politica regională şi de coeziune, în special: Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul de Coeziune şi celelalte instrumente de politică regională ale Uniunii, coordonarea instrumentelor structurale ale Uniunii, relaţiile cu autorităţile locale şi regionale.

Cartofii de Râșca și brânza de Năsal, prezentate la Parlamentul European

Cele mai faimoase produse agroalimentare ale judetului Cluj - cartofii de Râșca și brânza de Nasal – vor fi prezentate în cadrul unei expoziții agricole care va începe luni, 31 martie, la sediul din Bruxelles al Parlamentului European.
Potrivit deputatului clujean în Parlamentul European, Rareș Niculescu, aceste produse de calitate reprezintă povești de succes cu care județul Cluj se poate mândri în întreaga Europă.
Localitatea Râșca este cunoscută pentru culturile extinse de cartofi, dar și pentru dimensiunea deosebită a cartofilor produși.
De asemenea, brânza de Năsal (produsă în localitatea Țaga) – unul dintre puținele produse din zona Clujului înregistrate în Uniunea Europeană ca produse tradiționale românești - rivalizează cu cele mai fine brânzeturi franțuzești.
Deputatul european Rareș Niculescu își exprimă convingerea că brânza produsă la Cluj își va găsi mulți admiratori cu ocazia acestei expoziții, la care au fost invitați să participe, alături de alte oficialități, toți cei 785 de membri ai Parlamentului European.
Expoziția „AgRO – Romănia. Tradiții și descoperiri”, organizată de deputații PDL din Comisia pentru Agricultură a Parlamentului European, va avea loc în perioada 31 martie – 2 aprilie.

Scrisoare adresata tuturor celor 785 de membri Parlamentului European

Aceasta scrisoare deschisa a fost adresata tuturor celor 785 de membri Parlamentului European, ca reactie la un demers similar al episcopului Laszlo Tokes, care prezenta, intr-o lumina falsa, un recent incident petrecut la Cluj-Napoca.

Dragi membri ai Parlamentului European, dragi colegi,
Sunt foarte dezamăgit de faptul că domnul Laszlo Tokes, colegul nostru, v-a adresat o scrisoare în care încearcă să vă dezinformeze, expunând o versiune unică și neadevărată a unui regretabil incident care a avut loc în orașul Cluj-Napoca (România) în data de 15 martie.
Domnul Tokes pretinde că, cu această ocazie, un student maghiar a fost bătut de participanții la o “demonstrație anti-maghiară”.
Sunt nevoit să protestez împotriva acestei afirmații.
În realitate, după cum a dovedit și investigația derulată de poliție, studentul despre care scrie dl Tokes a fost atacat de doi indivizi care nu aveau nici o legătură cu “demonstrația anti-maghiară” invocată, într-un loc complet diferit al orașului.
Acești doi indivizi, tineri suporteri violenți ai unei echipe locale de fotbal, au fost deja identificați și vor suporta consecințe judiciare.
Acest incident este regretabil, iar cei doi agresori merită o pedeapsă severă. Totuși, este profund imoral să se sugereze că acest act de huliganism ar fi avut ceva de a face cu o “demonstrație anti-maghiară”.
Fâcănd acest lucru, dl Tokes dovedește un fapt pe care îl cunoaștem cu toții: că agenda politică a domniei sale are un singur punct, cel de a câștiga susținere electorală prin otrăvirea relațiilor între românii și maghiarii din România. Întreaga carieră politică a domniei sale se bazează pe această strategie și, în mod evident, dl Tokes nu are intenția de a înțelege că în România nu există conflicte interetnice – mai ales în Cluj-Napoca, oraș binecunoscut pentru universitatea sa multiculturală, care oferă oportunități egale pentru studiu în limba maternă pentru studenți de origine română, maghiară și germană.
Doresc de asemenea să subliniez faptul că Primarul municipiului Cluj-Napoca – Președintele PDL, membru al PPE, partidul pe care sunt mândru să îl reprezint în Parlamentul European – nu avea nici o bază legală pentru a refuza autorizarea manifestației respective. Într-o societate democratică, oricine are dreptul de a vorbi, chiar și cei cu care nu suntem de acord.
Doresc să îi reamintesc dlui Tokes faptul că cetățenii noștri – români și maghiari deopotrivă - și-au pus speranțe mari în integrarea României în Uniunea Europeană. Cetățenii noștri speră la o viață mai bună, la mai multă libertate, la mai multă democrație, la mai multă dreptate. Ei se așteaptă că membrii Parlamentului European care îi reprezintă să susțină aceste priorități, nu să deschidă câmpuri de luptă interetnică în Parlamentul European, cum face dl Tokes.
Vă mulțumesc că ați citit această scrisoare, pe care v-am adresat-o cu unicul scop de a vă pune la dispoziție adevărul cu privire la un incident pe care – din nefericire – unul dintre colegii noștri încearcă să îl folosească într-o manieră imorală.

Rareș Niculescu
Membru al Parlamentului European

Cinci teme de pe agenda Consiliului European la care mii de romani s-au gandit în această dimineată

Versiunea - pe larg - a unei interventii - scurte - in plenul Parlamentului European.

Multe dintre problemele aflate pe agenda reuniunii Consiliului European din 13-14 martie se află si pe lista de preocupări cotidiene a cetătenilor. Realităti grave ca îmbătranirea populatiei, schimbările climatice sau problema energiei afectează, direct sau indirect, viata fiecăruia dintre noi. As dori însă să mă opresc astăzi asupra cinci teme aflate printre concluziile Consiliului European, care se regăsesc printre lucrurile la care mii de romani - si cu sigurantă multi alti cetăteni europeni - s-au gandit în această dimineată, în timp ce luau micul dejun, înainte de a pleca la serviciu.
1. Intensificarea procesului care urmăreste reducerea cu 25% pană în 2012 a poverii administrative decurgand din legislatia Uniunii Europene. Iată o lectie care ar trebui urmată de toate statele membre si mai ales de Romania, unde s-a estimat că reducerea costurilor birocraţiei cu 1% ar putea genera o economie de un miliard de euro.
2. Adoptarea “The Small Business Act”, initiativa referitoare la Întreprinderile Mici si Mijlocii, si consacrarea principiului legiferării avand în vedere interesele celor mici. Si aici, o preocupare care ar putea fi continuată la nivelul statelor membre, ca Romania, de exemplu, unde IMM-urile contribuie cu circa 70 % la crearea Produsului Intern Brut si asigură locuri de muncă pentru peste 60 % din totalul populatiei ocupate în economie.
3. Preocuparea pentru nivelul somajului în randul tinerilor: la sfarsitul anului trecut, în Romania nivelul cel mai ridicat al ratei somajului, de peste 20%, se înregistra în randul tinerilor.
4. Asigurarea unei oferte corespunzătoare de structuri de calitate, abodabile, pentru îngrijirea copiilor. În capitala Romaniei, grădinitele acoperă sub 70% din cererile părintilor, deficitul de locuri este de peste 20.000. Aceeasi situatie se regăseste în toate marile orase ale Romaniei. Anul trecut, la Bucuresti erau înscrisi în grădinite 40.000 de copii pe numai 23.000 de locuri.
5. Îmbunătătirea eficientei energetice si utilizarea eficace a resurselor în toate sectoarele. Una dintre cele mai importante căi de îmbunătătire a eficientei energetice este reabilitarea termică a clădirilor vechi. Spre exemplu, în Romania există peste 80.000 de blocuri de locuinte din prefabricate, adevărati inamici ai ecoomiei de energie si, în acelasi timp, ai veniturilor cetătenilor. În ultimii sase ani, în capitala Romaniei au fost declansate lucrările la doar două astfel de blocuri.